Hireth

 - Am regăsit în bibliotecă o carte. Am deschis-o și am început să citesc. Rând după rând, cuvintele nășteau imagini în mintea mea, mai ceva ca un monitor al computerului. Cele 5-6 pagini citite mi-au dat senzația că am evadat, că am ajuns în lumea multidimensională a gândurilor. Dincolo de spectrul cunoscut, percepeam culori, senzații ce nu pot fi realizate de cel mai tare fotoșop. Apoi bărbatul rămase gânditor privind fața de masă. - Crezi că eu nu am citit în viața mea? spuse femeia. Tu ce vrei acum? Să-mi dovedești nocivitatea computerului? Și el, computerul, are o lume a lui, în care plonjezi atunci când se deschide computerul, când pe monitor îți apar tot felul de imagini. - Acum aș putea și eu să te întreb: crezi că nu am deschis niciodată un computer? Crezi că nu "am lucrat pe un computer"? Eu îți vorbesc de o altă fascinație. Cea a cuvântului scris... - Spui că ai folosit un computer, dar vorbești de cărți ca și cum ar fi singurele care folosesc cuvinte, îl întrerups...