Semaforul

 - Încă o cafea te rog, spuse Matei fetei de la bar.

Fata dădu din cap în semn că a înțeles.
- Vezi, spuse Adam, pentru tine totul e ușor. Te-ai uitat la fata de la bar, i-ai zis ceva și ea a înțeles imediat. Eu dacă vroiam să-i spun ceva, aș fi putut aștepta ...
- Pentru că nu trebuie să aștepți. Vrei ceva, strigi. Și când ți se aduce, zâmbești și spui mulțumesc, zise Matei către fata care-i aduse cafeaua.
- Cu plăcere, răspunse fata zâmbindu-i.
- Vezi, spuse Adam după ce fata plecă, pe mine nu m-a întrebat dacă mai vreau ceva.
- O pot chema înapoi, zise Matei.
- Asta ar fi mai jenant pentru mine, spuse Adam. Și de altfel nu mai vreau nimic... Fata asta seamănă cu Sia.
- Chiar așa ce era cu Sia?
- Era o ... colegă. De fapt, nu era colegă. Ea era la alt liceu. Ne întâlneam în fiecare dimineață sau mai corect-zis, drumurile ni se intersectau. Era un semafor lângă statuie, eu veneam dinspre piață spre bulevard, ea venea dinspre bulevard și mergea la liceul de lângă piață. Cel mai mult mă bucuram când era semaforul roșu și puteam să stau s-o privesc.
- Și? întrebă Matei.
- Era blondă cu ochii albaștrii ...
- Cum adică, era? De unde știi că e altfel acum?
- Am văzut-o acum câteva zile și era roșcată.
- Și ce zicea ...  Nu-mi spune că nu ai intrat în vorbă cu ea!
- Era ca atunci în liceu. Ba chiar și semaforul era roșu. Mă gândeam la ceva și deodată am văzut-o. Apoi semaforul s-a făcut verde, ea a venit spre mine, eu mergeam spre ea. Ea s-a uitat mirată la mine și mi-am dat seama că nu mă mai ține minte.
- Ia stai un pic, zise Matei deodată. Tu de fapt nu ai vorbit niciodată cu ea, nu?
- Nu am avut curajul.
- Păi și de unde știi c-o chema Sia?
- Nu știam. Dar atunci în liceu toți băieții aveau pe cineva, așa că am inventat-o și eu pe Sia.
- Adică tu ai făcut mișto de noi patru ani de zile? ... Dar cel puțin Eva a existat, nu? Sau și ea ...
- Eva era vecina mea. Veneam împreună de la bloc la liceu.
- Deci nu mai avea importanță culoarea semaforului, spuse Matei zâmbind.
- Cu Eva veneam prin parc la liceu, spuse Adam aproape oftând.