Adam mai avea încă în minte discuția cu Valentin. Își simțea capul greu și nu știa dacă e de la povestea lui Valentin sau de la băutură. Simțea că e bine că avea un gât și niște umeri, dar cel mai bine era că avea două mâini: putea să stea pe bancă și să-și țină capul în mâini.
- Vă simțiți bine? îl întrebă o femeie ce se oprise în fața lui.
Adam ridică ochii. O privi. Probabil venea de la piață sau se ducea să ia nepotul de la școală sau grădiniță. Femeia avea un zâmbet înțelegător.
- Aveți probleme? mai întrebă femeia odată.
- Cine nu are azi probleme, doamnă? zise Adam cu o voce obosită.
- Mă scuzați, credeam că nu vă simțiți bine, spuse ea cu vocea scăzută.
- Păi da, dom’le are dreptate domnu', spuse un bătrân punând plasa jos lângă bancă. Eu de exemplu, am doi copii, i-am crescut, i-am ținut în facultate și acum nici la telefon nu-mi mai răspund.
- Tot e bine că te lasă în pace, interveni un altul. Pe mine m-au dat afară din casă și acum stau la sor-mea.
- Bine că ai o soră care să te țină, spuse un pic iritat bătrânul cu plasa. Și pe tine te-a dat afară din casă soția? întrebă el întorcându-se spre Adam.
- Nu sunt însurat, spuse Adam.
- Și apartamentul pe numele cui este?
- Nu e vorba de asta…, încercă Adam să spună.
- Domne îți spun eu, îl întrerupse bătrânul, asta e cel mai important… Hm, deci casa e pe numele ei? Păi atunci la ce să te mai aștepți? Asta e.
- Nu asta e problema. Și nu e vorba de mine. Am un prieten …
- Aaa, iubiți aceeași femeie și ea nu știe …
- Și eu când eram tânăr, spuse bătrânul ce stătea la sora lui, iubeam o fată de la noi din sat, până …
- Hai c-a venit tramvaiul, spuse bătrânul cu plasa.
- Păi stai să-ți spun, încercă celălalt să continue.
- Las' că-mi spui în tramvai, spuse bătrânul ridicând plasa.
Apoi se întoarse spre Adam:
- Ei, ce faci? Nu vii?
- Aștept autobuzul, spuse Adam.
- Eu în locul tău aș găsi alta, care nu are probleme, mai spuse bătrânul de pe scara tramvaiului.
Ușile tramvaiului s-au închis, bătrânul îi făcu cu mâna, Adam făcu și el cu mâna. Cei rămași în stație parcă îl priveau acuzator. Adam se ridică de pe bancă și o porni pe jos spre casă. Durerea de cap dispăruse.
Comentarii
Trimiteți un comentariu