E seară din nou, deschid acest blog pentru a scrie. Mă gândesc că, prins de tot felul de evenimente, nu am mai apucat să citesc o carte. În fața laptopului, deschid site-uri unde citesc, recitesc pasaje din cărțile citite cândva. Nu mai găsesc timp să ajung la bibliotecă, prin librării nu am intrat demult. Ar trebui să rup această plasă a "lucrurilor importante ce trebuie realizate" pentru a încerca să mai trăiesc un pic. Și atunci poate am să regăsesc bucuria de a scrie aici în fiecare zi.
Pe de altă parte există un fel de descurajare legată de ceea ce scriu/am scris. Nu e vorba că celor din jurul meu (care citesc ceea ce am scris) nu le-ar plăcea ceea ce scriu, ci (și asta mi se pare cel mai trist) faptul că atunci când îi întreb ce părere au despre ceea ce am scris, ei se scuză și-mi spun : "ceea ce scrii e complicat, incifrat și e cam greu de citit".
Poate e mai bine așa, pentru că neexistând persoanele care să dorească să citească ceea ce scriu, nu mai am presiunea, nu mă mai simt forțat să fac cunoscut ceea ce scriu, și scriu doar pentru a exersa și, poate, pentru ca copiii mei să aibă niște venituri din ceea ce scriu eu acum.
De aceea țin să precizez: aici sunt doar exerciții, încercări, aranjări de cuvinte, nu neapărat ceva bun de citit. De ce le scriu aici? Pentru că dacă le-aș scrie într-un caiet s-ar pierde, iar aici am posibilitatea ca, peste ceva timp să revin și să văd, să analizez ce s-a întâmplat/se întâmplă cu scrisul meu.
Comentarii
Trimiteți un comentariu