Unu și doi

 Astăzi nu am chef să dau nume personajelor. Cel puțin primele două personaje de care voi vorbi. Sunt doi bărbați și, pentru a-i diferenția, am să le spun Unu și Doi. Cei doi stau la o masă într-un apartament. Pe masă fiecare are în față câte un pahar de bere. În centru mesei e o lampă ce dă o lumină slabă. Unu tocmai povestise ceva și aștepta ca Doi să spună ceva. Dar Doi prefera să bea din când în când din paharul de bere, puțin câte puțin așa de parcă i-ar fi fost frică să nu se termine berea prea repede. 

- Dă-o încolo de treabă, spuse Unu la un moment dat. Bea din berea aia ca lumea nu o mai pupa atâta. Mai am pe balcon câteva sticle. 

- Dar de fapt nu berea te enervează, nu?

- Ți-am zis și așteptam să spui ceva... o reacție. Sau modul în care bei berea e un mesaj?

Doi ridică paharul, bău restul de bere, puse paharul pe masă și spuse:

- Nu. Deci vrei o părere?

- Da, zise Unu puțin iritat.

- Pe scurt: ciorba reîncălzită nu e bună. Pentru că tu și ea asta sunteți: o ciorbă reîncălzită. 

- Știi, dacă fac o oală de ciorbă, nu o mănânc la prima masă. Ceea ce rămâne pun în frigider și încălzesc a doua zi. 

- Ai ciorbă? zise Doi cu un aer interesat.

- Vrei ciorbă acum? După bere?... Deci? Ce părere ai?

- Te-ai simțit bine cu ea?

- Da, zise Unu.

- Asta e cel mai important. Nu ai nevoie de validare. Ai o vârstă, nu spunem cât că nu sună bine, dar la această vârstă trebuie să înveți să te bucuri de ceea ce ai atâta timp cât ai...

- Și dacă nu o să mai am? zise temător Unu.

- Cel puțin ai avut. Știi, atunci când se întâmplă ceva ai mai multe avantaje: se întâmplă, te simți bine, apoi nu se mai întâmplă și nu te mai simți bine, dar ai o melancolie ca un regret, ca un ecou al unei ... 

- Al unei? zise Unu interesat

- Vezi așa te lasă chestiile astea: nedefinit, nedefinibil. 




Comentarii