La primul etaj erau toate ghiseele libere, dar mi se spune că trebuie să merg la biroul 13 care se afla în
încăperea cu nr 12 pe uşa căreia scria 010. Am stat la coadă un sfert de oră, am intrat într-o cameră a cărei ușă nu se închidea şi era o funcţionară supărată (că stătea în curent) care fuma continuu. Cât mi-a spus că trebuie să fac o copie după CI şi să ştiu adresa asociaţiei, a fumat o ţigare (în scrumieră mai erau 3 mucuri de ţigare). Mă duc să fac copia după CI, dau telefon ca să am ce face până cobor într-un subsol unde tipa de la copiator vindea şi cărţi. Fac copia, la telefon aflu adresa asociației , îmi dau seama că știam şi urc. Încerc să intru direct, dar persoane vigilente mă opresc. Mă resemnez şi mai stau odată la coadă. Ajung (între timp în scrumieră erau vreo 7 mucuri de ţigare) şi funcţionara îmi dă un formular şi scrie ceva pe copie şi-mi spune să merg la caserie. Ajung la caserie, dar mi se spune că trebuie să dau mai întâi foaia la un alt ghişeu unde mi se vor pune datele pe computer. Îmi sunt trecute datele pe computer, trec la ghişeul următor aproape în acelasi timp cu foaia care trece valsând de la un ghişeu la altul. Între timp mai apar vreo 3 foi pe lângă copia la CI. În final ajunge la caserie unde casiera pune din nou ceva pe computer, dau banii (în timp ce tipa de la caserie s-a uitat într-o oglindă mică să vadă dacă arată bine - arăta destul de bine), iau cele 3 foi şi mă îndrept spre camera 13 din camera 12 pe care scrie 010. Văd din nou privirile încruntate și vigilente, aşa că mă aşez la coadă, mai sun vreo 2 prieteni care chiar se gândeau la mine în acel moment (spuneau ei) şi în cele din urmă ajung să intru. Scrumiera fusese golită şi mai avea doar 2 mucuri de ţigare. Dau să spun ceva, intră un om cu basc pe cap şi spune:
- Am adus astea, dar uşa o repar mâine.
Tipa nervoasă, se duce la geam, se uită un pic cum sunt ridicate masinile parcate neregulamentar şi apoi revine, la birou, se uită încruntată pe foi (am ceva emoţii). În cele din urmă scrie ceva pe ele, mă pune să mai semnez în vreo 3 locuri şi dă foile unei colege. Aceasta se uită și ea pe foi, le examinează cu grijă şi pune o ştampilă pe una din ele. Între timp funcţionara a mai terminat o ţigare, a mai scris ceva pe calculator, vin cu foile, mă pune să mai semez odată şi-mi spune să scriu: "am primit foile, numele în clar, semnătura şi data", scriu acestea, primesc foile şi pentru că sunt atât de aproape de final, simt nevoia să spun ceva drăguţ:
- Dacă aş fi avut o şurubelniţă, v-aş fi reparat eu uşa
după care ies fericit în stradă. Trecuseră doar 50 de minute.
Comentarii
Trimiteți un comentariu