Orice final e un început, orice început nu e unic. Ca la un joc pe computer când te descurci bine la un nivel apoi treci la nivelul următor. Unde lucrurile sunt mai complicate, unde punctele se acumulează mai greu. Singura diferență - în viață peisajul rămâne de cele mai multe ori la fel. Nu se schimbă, aparent totul a rămas la fel. Next level apare în interior. Poate doar atunci când schimbi mediul, lucrurile devin observabile. Totul e la fel, dar îl vezi altfel. Ai altă abordare. Normal, apare și întrebarea: spre ce merg? Faptul că pun această întrebare deja arată ceva.
Tind către libertatea interioară, cea care o poți avea indiferent dacă ți se dă voie sau nu. Asemeni cântecului, realizez că aș putea să încep mereu începuturi pentru că nu găsesc un final, o finalizare în ceea ce fac. Și atunci, o altă formă a lui neti-neti, îmi dau seama că începuturile și finalurile se confundă, că atunci când cred că am ajuns aș putea fi în situația când doar să încep.
Comentarii
Trimiteți un comentariu